Radu Limpede

Dragi cititori si colegi,

Aveti mai jos un mesaj trimis acum vreo 2 saptamani catre Adevarul, ziar cu mare aplecare spre Economic in ultimii ani. Pacat ca nu am primit un raspuns - privind vreo Erata trimisa oamenilor pusi pe cai gresite, vreo curatenie intre colaboratrii ‘experti’ s.a. Si ne mai miram de imaginea nefavorabila ce insoteste sectorul dedicat…

E mare gradina consultantilor in fonduri UE, mai ales de cand e criza multi ii sar gardul pe furis…

Radu Limpede

Un val de comentarii apocaliptice strabate media vestica si anunta caderea iminenta a Europei Centrale si de Est. Cat mit si cata realitate e in asta? Daca privim recesiunea clara si de minim doi ani ce se intrevede in eurozone, plus caderea “bancherului lumii” ce s-a vrut Marea Britanie prin renuntarea la industria manufacturiera, cred ca problemele Estului sunt mult mai reduse. Iar procesul de convergenta reala cu vestul va continua. Si atunci de ce atata zgomot?

Sa fie asta un fel de terapie psihologica in grup bazata pe parabola “caprei vecinului” ?

E adevarat ca avem langa noi un stat in pericol de “implozie” (Ucraina), dar asta se datoreaza unor factori specifici: haos politic, coruptie majora si mai ales supra-dependenta de carbune, minereu de fier, otel.

E adevarat ca in Baltice banci scandinave si in special din Suedia au provocat un boom imobiliar si economic ce poate fi asemanat cu “bula” americana a preturilor ce a explodat recent.

Totusi, restul regiunii este in mare parte stabil. Iar stabilitatea este data de evolutia economiei in tari ca cele ex-iugoslave sau cele de la Visegrad, carora li s-a alaturat de facto si Romania.

Comparatiile panicarde cu restul economiilor emergente de pe glob au suport in realitate (marile deficite de cont curent) dar ignora un lucru: atat in Asia cat si in America Latina crizele din anii ‘90, au facut guvernele sa “sufle si in iaurt” in privinta acceptarii unei dezvoltari bazate pe volatilul capital din strainatate. Si asta numai si numai in absenta apartenentei la un bloc unitar de forta Uniunii Europene.

Romania poate intra in recesiune, insa numai in scenariul in care vom fi penultima tara din Lume inaintea Chinei, declaram cu luni in urma. Anul acesta economistul sef al BNR, dl. Lazea, a sustinut ca “vom fi ultima tara din UE care va intra in recesiune”. Cum asa? Simplu: avem o elasticitate majora fata de baltici sau ucrainieni si chiar fata de cehi, slovaci si unguri - economie diversificata puternic, exporturi reduse in PIB; adaug aici si economia rurala de autoconsum, care ne face inapoiati in toate statisticile in vremuri bune, dar ne izoleaza in cele rele.

RBS a anuntat recent ca isi va sparge mega-banca cu picioare de lut intr-o “banca buna” si “una rea”, ultima cuprinzand operatiunile din Estul Europei. Pariez ca RBS isi va da seama ca a inversat etichetele, dar va fi prea tarziu. Ca in bancul cu doctorul beat in vreme de razboi: “Vestea rea e ca v-am amputat piciorul sanatos din greseala. Vestea buna e ca piciorul celalalt, banuit a fi in cangrena, e de fapt sanatos”.

Radu Limpede - economist - Februarie 2009

http://www.capital.ro/articol/terapie-cu-capra-vecinului-117440.html

O veste mare a insotit aderarea noastra la UE: avem de primit peste 30 miliarde euro in fonduri de dezvoltare si subventii agricole. Suma uriasa, “sub greutatea careia vom gafai” spuneau unii. O suma usor de inghitit, avand in vedere ca nu mai avem un PIB de 35 miliarde euro ca in 1999, ci unul de 145 miliarde euro, iar suma UE vine pe parcursul a 7 ani, adica la o medie anuala de 3% din PIB. Insa politicile de alocare a banilor pentru dezvoltare sunt NATIONALE, au fost elaborate de catre guvernantii nostri dragi, de birocratii nostri.

Dupa 2 ani de la aderare constatam ca procesul de lansare a fost lent, iar procesele de analiza a dosarelor depuse si de contractare sunt si mai lente. In ciuda fraudelor reale descoperite in trecut de DLAF / OLAF in UE, la noi exista functionari care refac un dosar de 5 ori din cauza unui EUROCENT diferenta. Dar acel eurocent va exista intotdeauna din adunarea “pe hartie” a doua sume vs. cea in Excel, avand in vedere ca se lucreaza cu sume in lei sau euro, iar cursul euro-leu e dat si de BNR si de BCE cu 4 ZECIMALE dupa virgula leului nou ! Si pentru acest plus-minus eurocent (si prin extrapolare imaginati-va si alte lucruri minore) antreprenorii pierd luni de zile, care tradus inseamna – dupa cum stim toti - « time is money » !

Totusi, cea mai grava situatie consta in diferenta enorma dintre proactivitatea sectorului privat – in special IMM din industrie – si pasivitatea autoritarilor publice, primarii sau alte institutii (APL). In 2008, spre exemplu, APL au cerut cu insistenta numai bani de asfalt (vorba reclamei – “prietenii stiu de ce”). Nu s-au depus mai deloc proiecte pentru sanatate publica, servicii sociale sau de urgenta, turism – conservarea patrimoniului cultural, parcuri industriale sau centre de afaceri. Si nici pe nou-lansatul si generosul “Poli Urbani de crestere”.

Nici pe POS Transport nu se misca mai nimic, CFR a depus un mic proiect de studiere a zgomotului ignorand miliardele necesare pentru a crestre viteza mocanitelor noastre, iar compania de autostrazi pare ca nu a auzit decat de scandalul cu Bechtel.

In antiteza, IMM au depus pe POS CCE “investitii mari” (de pana la 1,5 milioane euro nerambursabil) proiecte reprezentand de 20 de ori suma disponibila. Si multe din proiecte au fost descalificate prin abuzuri birocratice fara substanta juridica, iar multe din cele ramase vor sta la coada mult si bine, doar-doar se vor mai aloca bani in anii urmatori.

Abia pe “infrastructura IT&C – broadband” s-a mai miscat ceva din partea APL, si aici sectorul privat (viitorii operatori ai retelelor respective) impingand practic de la spate APL, care doar au semnat si stampilat proiecte facute de altii, carora le vor incredinta lucrarile ulterior. Un PPP (parteneriat public–privat) benefic, chiar daca incheiat tacit, ad-hoc. Poate chiar aceasta e “solutia-miracol” pentru a dinamiza sectorul public pe toate axele discutate, si anume aceea de a se accepta PPP in mod oficial cu anumite criterii si nu realizate “la mica intelegere”, parteneriate dupa modelul Resrselor Umane (DRU), unde firma de training poate aplica impreuna cu compania-beneficiar.

Unele dintre axe si masuri sunt din start prost concepute si dimensionate – ex. investitiile in spitale publice de numai 1 milion euro – insa exista destule bine facute si care dau acces tuturor. In cazul Turismului prin POR sau parcurilor industriale (tot POR), IMM au acces la o singura axa, in timp ce APL au acces si la cea pentru IMM (ba inca cu cota proprie mult redusa, de 2-5%, fata de 30-40% IMM), dar si la inca cate una limitata numai pentru ei (ex patrimoniu cultural pentru turism, respectiv decontaminare parcuri industriale vechi). Ghiciti cine conduce detasat la depunerea de proiecte ? IMM private, bineinteles. Observam ca APL nu depun proiecte, in timp ce privatii au depus peste fondurile alocate in majoritatea regiunilor. Fenomenul se repeta in cazul POS CCE - Energie regenerabila.

O explicatie: antreprenorii privati sunt proactivi, dar in primul rand sunt stimulati si de “albinele polenizatoare” ale acestui proces, care sunt Consultantii privati. APL nu au buget pentru asta si nu au prea auzit de consultanti decat in cazuri speciale, iar in multe situatii aceste firme sunt asa numitele “firme-sugativa”, “abonate”, create de grupuri care au un interes in a prelua ulterior constructia sau operarea obiectivului finantat.

Concluzia acestui articol se vrea un semnal de alarma : dincolo de lentoarea incredibila a functionarilor responsabili in atragerea de fonduri europene, lipsa unei REALOCARI de pe acum dinspre axele nesolicitate catre cele solicitate si cu mare concurenta va face ca “ svaiterul fondurilor “  din Romania sa inregistreze mari gauri pana la final. Iar daca in cazul branzeturilor gaurile nu pierd masa nutritionala, ci numai volum si apa, prin maturare, in cazul nostru se pierde si foarte multa substanta.

Asa cum in desenele animate, cand eram mici, credeam ca gaurile svazterului sunt create de devoratorul Mickey Mouse, asa si acum birocratii nostrii “de biblioteca” vor putea fi acuzati de pierderea a mai mult de jumatate din substanta si “greutatea” fondurilor UE daca nu se ia o decizie politica dura - dar responsabila - in favoarea sectorului privat si intru reducerea birocratiei inutile.

Radu Limpede

Initial Advisory

Co-Managing Partner

http://www.standard.ro/articol_82063/svaiterul_fondurilor_structurale.html

Leul romanesc - tare, moale sau suplu si corect pozitionat pe puterea lui ?

- leul e inca cu 30% mai puternic decat in ian. 2004, corectand de la +66% in vara lui 2007 ! -

Se vehiculeaza acum prin presa scenarii panicarde, se spune ca “leul a batut un nou record” in scaderea sa, prin faptul ca s-a spart cursul minim istoric din trecut, avem asadar 4,2127 lei pe euro astazi (9 ianuarie 2009) fata de 4,1438 pe 6 ianuarie 2004.

E adevarat ca primarul populist nou-ales al Capitalei vrea sa ne bage in Cartea Recordurilor inainte de a “ne baga” in normalitate si e adevarat ca avem cel mai lung carnat din lume si cel mai greu tort cu frisca din lume. Dar monedele nu se masoara si nu se cantaresc chiar asa !

Din ianuarie 2004 spre exemplu, pana acum - in ianuarie 2009, leul a crescut cu 1,66% (diferenta intre cele 2 recorduri negative ale cursului), insa in aceiasi 5 ani am acumulat o inflatie IPC de 45,1% pe leu (date INS). Scadem din ea inflatia de cca. 10,27% a euro in aceiasi ani (date BCE) si obtinem o diferenta (“diferential de inflatie”) de cca. 31-32% si ajustand 1,66% obtinem una reala de 29,5%. Cu cca. 30% asadar - cu atat e mai PUTERNIC LEUL azi, 9 ianuarie 2009, fata de ianuarie 2004.

E adevarat, economia Romaniai a inregistrat in toti acesti anu cresteri majore de productivitate si POATE suporta o asemenea intarire a leului, de cca. 5% anual, fara probleme. Intrebarea se pune insa: am fi putut suporta si intarirea de pe vremea cand leul era 3,1112 in vara lui 2007 (2 iulie) ? Sau pe media de 3,68 a lui 2008 ? Mai greu…. Pentru ca leul se intarise in mod real cu 66% in vara lui 2007 si cu 53% ca media a anului 2008 (dupa aceiasi algoritmi) !!! - ambele tinand cont si de inflatia celor doua monede, ca punct de referinta avand minimul din ianuarie 2004 !

Romania a inregistrat un boom economic de 9 ani finantat extern – si prin Investitii Straine Directe sau de portofoliu, dar si datorita banilor conationalilor ce muncesc in vest, bani ce s-au dus si in consum dar si in investiti de bunuri durabile familiale. Am avut recent, timp de 2 ani un deficit indeobste nesustenabil – aproape 14% din PIB si in 2007 si in 2008, numai balticii si Bulgaria stand mai periculos decat noi.

E timpul acum sa mentinem un an stabilitatea macroeconomica, incercand o crestere economica redusa in paralel cu CORECTAREA unui dezechilibru extern ce nu poate fi mentinut pe timp de criza financiara mondiala. Acesta este “pariul” pentru trecerea crizei si asta face BNR si speram ca si noul Guven isi va alinia politicile in acest scop.

Ce vreau sa spun prin acest scurt articol este ca nu trebuie sa fetisizam valoarea NOMINALA, absoluta a cursului leu-euro “record” si nu trebuie sa ne speriem de o corectie normala si – sa speram – benefica pentru economie pe termen mediu si lung.

Radu Limpede

Economist

Evaluatorii proiectelor de fonduri UE

– functionari publici, profesionisti privati in slujba Statului sau consultanti ratati ?

A aparut la noi o noua struto-camila, in buna traditie a lui Dimitrie Cantemir, din care rareori evadam spre originalitate sau normalitate.

E vorba de evaluatorii “independenti”, care nu sunt angajati ai Statului sau ai agentiilor ce se ocupa cu managementul si implementarea fondurilor UE, ci sunt specialisti privati platiti de acestea pentru serviciile lor. Acestia ar trebui sa ajute agentiile in evaluarea si selectarea proiectelor cele mai bune, care sunt bine concepute, scrise si care indeplinesc cel mai bine obiectivele fondurilor europene.

Faptul ca a gresi e uman, ca oamenii nu sunt perfecti, asadar nici procesul de evaluare a proiectelor depuse nu poate fi perfect sau lipsit de incidente, e un dat. Comunitatea de afaceri, consultantii, bancile si alti “stakeholderi” direct interesati nu asteapta lucruri ideale, ci lucruri decente si perfectibile.

Problema insa se iveste atunci cand se ajunge la abuzuri, la subiectivism grosolan si chiar la rea-vointa din partea acestor “specialisti independenti”. Cautand mai adanc in interiorul sintagmei descoperim “coada la pruna”: acesti oameni sunt prea rar specialisti si foarte rar independenti. Majoritatea lor provine chiar din consultanta. E clar ca un consultant care nu a rezistat pe piata si a apelat la aceasta “solutie de avarie” nu poate fi dintre cei mai buni. Daca vreunul indeplineste amblele roluri “in paralel” – de consultant pentru unii si de evaluator “independent” pentru Stat – atunci avem deja un conflict de interese si in functie de circumstante se poate ajunge la limita DNA-ului. Daca nu exista acest conflict de interese, ramane prima varianta, avem de-a face cu consultanti ‘faliti’ care si-au gasit un job de refugiu. Aici insa, ei au posibilitatea sa isi refuleze anumite nemultumiri mai vechi, indreptandu-si vechile frustrari impotriva celor ce au ramas in consultanta, sau chiar impotriva afaceristilor ce nu le-au recunoscut valoarea pe cand se aflau pe partea privata a baricadei.

In plus, si geografia (economica si culturala) a Romaniei ne poate juca feste. E usor si tentant pentru un evaluator “independent” dintr-un oras mic, in care de-abia trece trenul si nu exista nicio universitate, sa fie “rau” cu dosarele elaborate de catre consultanti din marile centre universitare. Si mai ales fata de “’miticii’ aia ingamfati din Bucuresti”. “…firme din Bucuresti care va iau atatia bani, domnilor (viitori) beneficiari… de ce nu apelati la noi?”. Nu am pus ghilimelele aiurea, am citat din gandirea acestor oameni. Pardon, rectific, acest ultim dialog a fost purtat chiar de catre personalul local al unei agentii care pana mai ieri se numea SAPARD (si cred vom dota cu microfon / reportofon clientii de acum incolo pentru a incepe o colaborare si cu DNA).

In finalul acestui pamflet (?) nereusit, vreau sa intreb managerii publici ai ACIS, MEF si tuturor ministerelor si agentiilor implicate: cand veti publica GRILELE de evaluare, cu transparenta si promptitudine, in asa fel incat mediul de afaceri, IMM si antreprenori, plus consultantii acestora, sa nu mai poata fi calcati in picioare de catre acei evaluatori (speram – o minoritate) fara pregatire adecvata, care au esuat recent intr-un domeniu asupra caruia dobandesc de acum putere de decizie?

Radu Limpede – Decembrie 2008

Software-ul si Apa Minerala – 2 atuuri ale tarii noastre, laudate de investitori, analisti si jurnalisti, dar si de ministri - EXCLUSE cu buna stiinta de la finantare !

Acum un an, intuind acest lucru, dupa consultarea versiunilor–proiect din POS CCE si APDRP (SAPARD), am trimsi 2 scrisori catre ACIS (fizic cu nr. de inregsitare, dar si prin e-mail), iar in paralel am scris un scurt editorial in revista Capital, ca baza pentru un eventual efort de Advocacy, pentru care am cerut sprijinul ANIS-ARIES, in numele unui client care dorea finantare POS CCE pentru productie Software.

Atentie - nu confundati ! - IT&C este o axa a POS CCE bine reprezentata, dar acolo firmele de profil pot aplica practic numai daca devolta e-Comemrce / e-Services, sau daca CLIENTI de-ai lor doresc informatizare si o vor realiza dupa obtinerea finantarii cu firmele de IT&C respective. Ori noi doream finantare prin POS CCE Industrie a PRODUCTIEI de SOFT - pentru export spre exemplu.

Aveti jos cele 2 scrisori la care mi s-a raspuns elegant, insa Ghidurile au ramas tot asa. Langa ele, editorialul “advocacy” din Capital.

ANIS era in reorganziare (fuziune cu ARIES – ambele reprezentand indutria de software) si probabil de acceea doamnele de acolo nu s-au implicat, preferand o atitudine de birocrat specifica celor de la Stat. Eu si clientul meu nu am avut norocul sa ne intalnim cu un membru al Boardului ANIS, format din “grei” ai industriei…

Concluzia? Daca nu ai in spate vreun ministru interesat personal sau macar o confederatie patronala bine motivata, vei fi felicitat oficial sau public pentru o idee buna, dar un intreg sector va suferi apoi de INDOLENTA si lipsa de reactie a autoritatilor. Birocratii sunt o specie aparte…

La doi ani de la lansarea programelor UE, Apa Minerala si Software raman vitregite in cadrul finantarilor europene. Cu toate ca ne laudam cu aceste doua atuuri la orice conferinta cu investitori straini…

Sent: Thursday, October 11, 2007 1:09 AM

Stimate domnule Razvan Cotovelea,

Va solicit o anumita clarificare acum, cat timp nu au fost inca publicate Ghidurile masurilor pentru POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE).

Conform Doc Cadru de implementare a POS CCE, (versiunea romana august 2007, publicata pe websitul www.minind.ro ), in cadrul Axei 1 “Sistem de productie inovativ si ecoeficient”

1. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM
1. Consolidarea si modernizarea sectorului productiv - Investitii Tangibile si Intangibile

Masura 1.1.a) este deschisa pe drept cuvant numai activitatilor de PRODUCTIE (industrie prelucratoare / manufacturiera), cu limitarile de rigoare (excluse sunt procesarea primara a produselor agricole si industria alimentara - finantate PNDR, constructii navale, carbune, otel, fibre sintetice).

Totusi, conform listei CAEN din Doc Cadru, industria SOFTWARE apare eligibila numai la masurile de interes mult mai redus - b) Implementarea Standardelor internationale si c) Accesul la Piete noi si Internationalizare, Software aparand impreuna cu intreg capitolul CAEN ce tine de Cercetare-Dezvoltare.

Intrebarea  noastra, cererea de clarificare din partea Dumneavoastra este daca industria de SOFTWARE va fi sau nu prezenta in Ghid ca eligibila pentru Axa / masura 1.1.a) ?

Personal, consider ca industria de Software este un element esential de PRODUCTIE pentru orice tara care se straduieste sa depaseasca economia industriala a secolului trecut. Nu mai departe de acum 3-4 ani, firma lider Microsoft isi vindea produsele numai in cutii de carton tiparite si inca o face pe scara larga, desi a aparut alternativa de a oferi licente prin parole platite online.

Insa pentru fapul ca toate aceste firme livreaza produse standardizate (in ciuda parametrizarii multiple), majoritatea tarilor considera Software-ul dept o activitate de productie in cadrul politicilor lor publice de dezvoltare si implicit in sustinerea cu fonduri nerambursabile.

Romania trebuie sa recupereze un decalaj imens in aceasta privinta: conform unor analize, intreaga industrie IT&C din Romania, in care telecomul reprezinta 3 / 4, avea o cifra de afaceri de cateva procente din PIB, de unde unii au tras concluzia ca “nu stam rau”, fara a considera faptul ca cifra de afaceri nu poate fi raportata mecanic la PIB pentru ca include si alte rulaje decat valoarea adaugata bruta din economie ! In realitate, industria de IT din Romania este intr-un stadiu foarte incipient si trebuie sprijinita, in ton cu restul industriilor prelucratoare.

Asteptand clarificarile Dvs.,

Cu respect,
Radu Limpede
Initial Advisory

Sent: Thursday, October 11, 2007 1:09 AM
Importance: High

Stimate domnule Razvan Cotovelea,

Va scriu acum, cat timp nu au fost inca publicate Ghidurile masurilor pentru POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE).

Conform Doc Cadru de implementare a POS CCE, (versiunea romana august 2007, publicata pe websitul www.minind.ro ), in cadrul Axei 1 “Sistem de productie inovativ si ecoeficient ”

1. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM

1. Consolidarea si modernizarea sectorului productiv - Investitii Tangibile si Intangibile

Masura 1.1.a) este deschisa activitatilor de PRODUCTIE (industrie prelucratoare / manufacturiera), cu limitarile de rigoare (excluse sunt procesarea primara a produselor agricole si industria alimentara - finantate PNDR, constructii navale, carbune, otel, fibre sintetice).

APA MINERALA nu se regaseste intre CAEN-urile explicitate a fi eligibila prin aceasta masura, putandu-se interpreta din Doc Cadru ca apele minerale sunt astfel indirect trimise in categoria generica de industrie alimentara, cel finantat prin PNDR. Insa apele minerale nu sunt finantate prin PNDR, deoarece acest program are drept obiect al finantarilor prelucrarea primara a produselor agricole !

ANRM este organismul care certifica calitatea apelor minerale si acorda licente, organism din structura fostului Minister al Economiei si Comertului, acum in structura MEF. La intrebarea noastra din primavara 2007, ni sa raspuns din partea OI POS CCE ca Apele Minerale sunt intre activitatile eligibile. Dar acest raspuns venise inainte de publicarea variantei de Doc Cadru la care facem referire.

Intrebarea  noastra, cererea de clarificare din partea Dumneavoastra este daca sectorul APELOR MINERALE va fi sau nu prezent in Ghidul CCE ca eligibil pentru Axa / masura 1.1.a) ?

Nu cred ca mai e cazul sa insist aici asupra consecintelor negative ca un sector cu asemenea reurse naturale si traditie - si mai ales cu un potential valorificat inca intr-o mica masura - sa fie lasat pe dinafara fondurilor structurale ale UE !

Asteptand clarificarile Dvs.,

Cu respect,
Radu Limpede
Initial Advisory

Radu Limpede despre productie in mileniul III

Autor: Radu Limpede
Publicat: 14 Noiembrie 2007
Vizionari: 842;

Odata cu trecerea de la epoca industriala la cea postindustriala, numita recent si “economia bazata pe cunoastere”, ideea de productie si-a modificat sensul radical, reducându-si caracteristica “de masa” in favoarea parametrizarii. De la unicul “Model T” al lui Henry Ford, am ajuns ca fiecare automobil sa fie parametrizat in zeci si sute de optiuni pe gustul clientului. Gigantul Microsoft isi defineste domeniul drept “productie de software”.

Cu toate ca, de ani buni, software-ul poate fi livrat direct prin internet, Microsoft a preferat sa isi trimita produsele standardizate sau parametrizate (”customized”) in cutii de carton colorate in magazine. Exista si “servicii de software”. Insa, acestea se refera fie la comanda unui client de a informatiza o companie anume (ex. Entreprise Resources Planning e un produs, insa implementarea devine serviciu), fie la externalizarea (”outsourcing”) unor operatiuni catre firme din tari cu forta de munca ieftina, ce nu sunt in stare sa produca un soft apt pentru protectie intelectuala si vânzare sub marca proprie.

Tarile dezvoltate au aceeasi conceptie referitoare la productia de software si o incurajeaza cu cele mai bune politici industriale posibile. România a ales o alta cale. Toate activitatile de productie finantabile prin fonduri nerambursabile din anii recenti au fost definite numai pe baza existentei unui produs final “bun de pipait”, fie acesta si dopul de pluta realizat in regim artizanal. Grav este insa faptul ca se alege acelasi drum si cu fondurile structurale ale UE!

Conform Documentului-Cadru al POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE), in cadrul Axei 1, Masura 1.1.a) Investitii Tangibile si Intangibile este deschisa numai activitatilor de industrie prelucratoare. Industria SOFTWARE, cu CAEN din gama Cercetare-Dezvoltare, apare eligibila numai la masurile de interes mult mai redus - b) Standarde internationale si c) Accesul la Piete noi si Internationalizare.

Software-ul va beneficia de fonduri foarte generoase prin Axa 3, dar acolo vor fi finantate numai firmele NON-software ce pot apela la firme IT pentru informatizare. România trebuie sa recupereze un decalaj imens in aceasta privinta: conform IDC, cheltuielile IT reprezentau numai 1,2% din PIB-ul României, comparativ cu media mondiala de 2,5%, iar baza de raportare PIB ne este net nefavorabila.

Mentionând ca am si un interes privat – clienti din industria software care doresc finantari UE cât mai favorabile consider ca industria Software este un element esential de productie pentru orice tara care se straduieste sa depaseasca economia industriala a secolului trecut si recomand Ministerului Economiei si Finantelor sa revizuiasca POS CCE inainte de publicarea Ghidurilor.

Radu Limpede este presedinte Junior Chamber International România si partener Initial Advisory,
http://www.capital.ro/articol/radu-limpede-despre-produc-x163-ie-n-span-class-marcat-mileniul-span-iii-105601.html

Bine ati venit !

Sunt Radu Limpede, economist cu experienta de 12 ani pe piata financiara din Romania - cca. 7 ani pe Piata de Capital si de 5 ani pe Finantari Nerambursabile pt IMM + Bancare + M&A, Venture Capital / Private Equity.

In curand vom inaugura inca un Blog semi-corporatist la adresa noastra de web www.advisory.ro (website in reconstrucie), materialele de acolo urmand a fi corelate cu cele de pe Blogul gazduit aici de partenerii nostri de la Iasi - Finantare.ro.

Incep activitatea pe acest Blog profesional prin a lega doua actiuni proprii de acum un an de evolutia Fondurilor Europene Structurale si de Coeziune, care implinesc curand 2 ani (din “cincinalul UE de 7 ani”) si asta inseamna ca putem trage niste concluzii: daca alti ‘tzanci’ merg de la 9-10 luni, la noi fondurile inca merg de-a busilea desi par sa fi implinit 2 anisori …