Dragi cititori si colegi,

Aveti mai jos un mesaj trimis acum vreo 2 saptamani catre Adevarul, ziar cu mare aplecare spre Economic in ultimii ani. Pacat ca nu am primit un raspuns – privind vreo Erata trimisa oamenilor pusi pe cai gresite, vreo curatenie intre colaboratrii ‘experti’ s.a. Si ne mai miram de imaginea nefavorabila ce insoteste sectorul dedicat…

E mare gradina consultantilor in fonduri UE, mai ales de cand e criza multi ii sar gardul pe furis…

Radu Limpede

Buna
ziua,

Unul dintre noii mei colegi a facut si o selectie din urma a articolelor Dvs.

Desi salut concentrarea Adevarul pe asta (mult mai atenta decat ZF de exemplu), am
remarcat din nou MARI GAFE – unele ale Dvs., altele ale Consultantilor ”experti” citati mai mereu.

Cu stima, Radu Limpede

La Consultanta online a specialistilor alesi gasesc 67% gafe – de fapt una se repeta tip
copy-paste – lui PNDR 312 ii corespune POR 4.3 la orase si NU CCE axa 1.1
, unde


a) concurenta e uriasa, cca. 10 pe loc …

b) Nu esti primit decat daca au 1 an vechime si deja 10 angajati minim in anul anterior.

Si la POR 4.3 ai nevoie de un an istorie dar poti veni cu 0 angajati.

+ Medic cu SRL urban infiintat in Oct 2008 – acesta poate aplica abia in 2010 pe POR 4.3 si DELOC la CCE 1.1 care inseamna 100% INDUSTRIE !!!

…sau Pensiune “de infiintat” se raspunde cu POR 5.2 desi acolo trebuie sa ai deja afacerea de turism
functionala.


As fi fericit fie sa dati ERATA mare dar mai ales sa le scrieti apelantilor si sa corectati ABERATIILE din raspunsurile date !!!

Cu rosu mai jos gafele, cu albastru comentariile mele.

1)
Luis Fabian: Vreau să deschid o firmă care are
ca obiect de activitate instalaţiile electrice de încălzire prin pardoseală. Pot
beneficia de fonduri europene pentru acest proiect?

În
mediul rural, proiectul este eligibil în cadrul Măsurii 312 –  Sprijin pentru
crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi.

Ajutorul nerambursabil maxim este de 50.000
de euro pentru persoanele fizice autorizate (PFA) şi de 200.000 de euro pentru
microîntreprinderi.

Sprijinul poate ajunge până la 70% din cheltuielile
eligibile ale proiectului. În cadrul acestei măsuri sunt eligibile şi
start-up-urile.

În mediul urban,
proiectul poate fi pus în practică în cadrul Programului Operaţional Sectorial
Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE), AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem
inovativ şi ecoeficient de producţie, Măsura 1.1. – Investiţii productive şi
pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri.
Sprijinul maxim este de
1.075.000 de lei.

CONFUZIE majora – e vorba de o firma de
SERVICII si nu productie si atunci urbanul insemna POR 4.3, minim un an fiiscla
intreg vechime !

2)
Doina Popoviciu: În ce condiţii pot accesa fonduri
UE pentru a-mi deschide un atelier de confecţii?

În medul rural, proiectul
este eligibil în cadrul FEADR, măsura 312- “Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de microîntreprinderi”.

Ajutorul nerambursabil maxim este de 50.000 de euro
pentru persoane fizice autorizate şi de 200.000 de euro pentru
microîntreprinderi.
În mediu urban,
proiectul este eligibil în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice, AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem inovativ şi
eco-eficient de producţie, măsura  1.1. – Investiţii productive şi pregătirea
pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special
IMM-uri.

A “deschide un atelier” inseamna firma noua
si zero angajati ! Se poate numai in rural PNDR 312 sau – prin achizitie firma
cu istorie si sub 9 angajati in urban, prin 4.3 POR. Se poate si prin CCE 1.1
dupa achizitia unei firme cu istorie si minim 10 angajati in 2008
!

3)
Ardeleanu Elena: V-aş ruga să-mi spuneţi cum aş putea obţine fonduri UE
pentru dotarea cabinetului meu
individual.

În mediul rural,
proiectul este eligibil în cadrul măsurii 312- „Sprijin pentru crearea şi
dezvoltarea de microîntreprinderi”. În
mediul urban, proiectul este eligibil în cadrul Programului Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii economice, AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem
inovativ şi eco-eficient de producţie, masura  1.1.

Medic–
acesta poate aplica abia pe POR 4.3 daca e urban si are minim 1 an fiscla intreg
vechime si DELOC la CCE 1.1 care inseamna 100% INDUSTRIE
!!!

4)
Caramida
Grigoriţa:

Pot accesa fonduri europene pentru înfiinţarea unei pensiuni în mediul urban
(într-o livadă)?

Pensiunile turistice în mediul urban se pot
finanţa în cadul programului Operaţional Regional  AXA PRIORITARA 5 –
Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Măsura 5.2 – Crearea,
dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor
turistice. Sunt eligibile însă numai proiectele care prevăd modernizări ale
structurilor de cazare deja existente.

…sau Pensiune
“de infiintat” se raspunde cu POR 5.2 desi acolo trebuie sa ai deja afacerea de
turism functionala
.

5)
Rodica
Gabi:
Sunt
medic specialist
neurolog
, am un
cabinet medical (SRL) înfiinţat în octombrie 2008 şi doresc să aflu cum pot
beneficia de fonduri UE pentru dotarea cu aparatură medicală. Care sunt
condiţiile şi cui trebuie să mă adresez?

În mediul urban
proiectul este eligibil în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice, măsura 1.1. Investiţii productive şi pregătirea
pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special pentru IMM-uri.
Sprijinul urcă până la 1.075.000 lei.

Medic
SRL urban infiintat in Oct 2008 – acesta poate aplica abia in 2010 pe POR 4.3 si
DELOC la CCE 1.1 care inseamna 100% INDUSTRIE
!!!

6)
Ovidiu
Sârbu:

interesează posibilitatea accesării unor fonduri UE pentru
achiziţionarea unui
autovehicul de transport mărfur
i prin societatea pe care o
administrez. Puteţi să-mi oferiţi informaţii
utile?

Pentru a vă
oferi un răspuns clar am nevoie de date suplimentare. Unde vă desfasuraţi
activitatea, în mediul rural sau cel urban? Care este obiectul principal de
activitate? Numai în funcţie de aceste coordonate, puteţi vedea dacă proiectul
dumneavoastră poate fi realizat.


Raspuns simplu: nu se finanteaza decat betoniere si
masini non-RAR la cariere de piatra s.a.

Sau “avionica” (citeste utilaje medicale)
si carosarea unei ambulante, nu sasiul si masina si
sine.

7)
Daniela
Armăşelu
: Conduc un
centru educaţional cu predare intensivă a limbii engleze (grădiniţă,
afterschool, servicii de consiliere scolară) în Braşov. Sediul în care ne
desfaşurăm activitatea este închiriat şi neîncăpător. Aş dori să ştiu dacă
pentru activităţile legate de domeniul educaţional se pot obţine fonduri
europene pentru achiziţionarea unui sediu sau pentru amenajarea unuia închiriat.

Plec de la premisa că sunteţi fie o
societate, fie un ONG. Nu există în mod real surse de finanţare pentru această
activitate care să poată fi accesate de către entităţi private. În mediul urban
nu se pot obţine fonduri pentru astfel de activităţi, iar în mediul rural, chiar
daca măsura 322 din FEADR prevede posibilitatea teoretică de aplicaţie pentru
ONG-uri (nu pentru societăţi comerciale), acestea nu pot obţine punctajul
necesar selecţiei. Dacă sunteţi o unitate de învăţământ preuniversitar de stat,
atunci situaţia se schimbă, în sensul că există posibilitatea de a obţine
finanţare, dar în mediul urban.

Se finanteaza ca afacere POR Micro 4.3 –
conditie SRL vechi de min 1 an fiscal + nu se declara ca “invatamant” ci ca
“afterschool si servicii entertainment s.a., dar “expertul” nu a auzit de POR
4.3 dovada si ce aberatii a spus mai sus cu medici pe CEC
1.1

8) Boulescu Constantin: Am 22 de ani şi aş dori să ştiu
dacă se poate primi finanţare nerambursabilă pentru construcţia de cămine
studenteşti particulare şi dacă da, care ar fi procentul şi în ce Axa Prioritară
se inscrie.

Nu puteţi
obţine finanţare pentru activitatea de real estate.

Ba
da, dar Primaria sau CJ trebuie sa aplice prin POR infrastrctura educationala !
Intr-adevar, interzis firmelor.

9) Mircea
Todea:
Pot obţine finanţare pentru un magazin de piese
auto?

Activităţile pur comerciale legate de
întreţinerea autovehiculelor nu pot beneficia de ajutor
nerambursabil.


Dar puteti infiinta un Service Auto in
rural prin PNDR 312 sau daca aveti 1 an fiscal vechime la oras prin POR 4.3, iar
intr-un colt al serviceului, pe banii Dvs., magazinul de piese auto
!

10) Cristi Marcu:
V-aş ruga să-mi spuneţi dacă pot înfiinţa un service auto cu fonduri
europene?

Proiectul este eligibil în
cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii economice
POS, AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie, măsura
1.1, “Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a
întreprinderilor, în special a IMM-urilor”.

Investiţia
este eligibilă şi în mediul rural în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală, măsura 312, acţiunea III – Servicii pentru populaţia rurală.


Service Auto
in rural prin PNDR 312 sau daca aveti 1 an fiscal vechime la oras prin POR
4.3.

11) Carina Cicio:
Am o firmă de IT şi aş dori să dezvolt un program creat de noi, prin ce
program aş putea obţine finanţare?

În mediul urban, proiectul poate fi
finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii
Economice” 2007-2013, Axa III – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru
sectoarele privat şi public, Domeniul Major de Intervenţie  3.1, Susţinerea
utilizării tehnologiei informaţiei.

Total fals,
numai un Client al Dvs. poate castiga finantarea pentru acel Soft, dar trebuie
sa lanseze conpetitie (selectie) si sa iesiti castigator pentur a incepe
dezvoltarea softului. Aplicant pe CCE IT& C va fi NUMAI clientul
!!!


În mediul rural, proiectul poate fi finanţat prin
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală măsura 312. Dacă aveţi nevoie de
infrastructură pentru acest business (calculatoare sau periferice), puteţi
beneficia de finanţare.

Dar, dacă aveţi nevoie de susţinere operaţională
(susţinerea costurilor întreprinderii), nu puteţi aplica pentru obţinerea unor
fonduri europene.


Un val de comentarii apocaliptice strabate media vestica si anunta caderea iminenta a Europei Centrale si de Est. Cat mit si cata realitate e in asta? Daca privim recesiunea clara si de minim doi ani ce se intrevede in eurozone, plus caderea “bancherului lumii” ce s-a vrut Marea Britanie prin renuntarea la industria manufacturiera, cred ca problemele Estului sunt mult mai reduse. Iar procesul de convergenta reala cu vestul va continua. Si atunci de ce atata zgomot?

Sa fie asta un fel de terapie psihologica in grup bazata pe parabola “caprei vecinului” ?

E adevarat ca avem langa noi un stat in pericol de “implozie” (Ucraina), dar asta se datoreaza unor factori specifici: haos politic, coruptie majora si mai ales supra-dependenta de carbune, minereu de fier, otel.

E adevarat ca in Baltice banci scandinave si in special din Suedia au provocat un boom imobiliar si economic ce poate fi asemanat cu “bula” americana a preturilor ce a explodat recent.

Totusi, restul regiunii este in mare parte stabil. Iar stabilitatea este data de evolutia economiei in tari ca cele ex-iugoslave sau cele de la Visegrad, carora li s-a alaturat de facto si Romania.

Comparatiile panicarde cu restul economiilor emergente de pe glob au suport in realitate (marile deficite de cont curent) dar ignora un lucru: atat in Asia cat si in America Latina crizele din anii ‘90, au facut guvernele sa “sufle si in iaurt” in privinta acceptarii unei dezvoltari bazate pe volatilul capital din strainatate. Si asta numai si numai in absenta apartenentei la un bloc unitar de forta Uniunii Europene.

Romania poate intra in recesiune, insa numai in scenariul in care vom fi penultima tara din Lume inaintea Chinei, declaram cu luni in urma. Anul acesta economistul sef al BNR, dl. Lazea, a sustinut ca “vom fi ultima tara din UE care va intra in recesiune”. Cum asa? Simplu: avem o elasticitate majora fata de baltici sau ucrainieni si chiar fata de cehi, slovaci si unguri – economie diversificata puternic, exporturi reduse in PIB; adaug aici si economia rurala de autoconsum, care ne face inapoiati in toate statisticile in vremuri bune, dar ne izoleaza in cele rele.

RBS a anuntat recent ca isi va sparge mega-banca cu picioare de lut intr-o “banca buna” si “una rea”, ultima cuprinzand operatiunile din Estul Europei. Pariez ca RBS isi va da seama ca a inversat etichetele, dar va fi prea tarziu. Ca in bancul cu doctorul beat in vreme de razboi: “Vestea rea e ca v-am amputat piciorul sanatos din greseala. Vestea buna e ca piciorul celalalt, banuit a fi in cangrena, e de fapt sanatos”.

Radu Limpede – economist – Februarie 2009

http://www.capital.ro/articol/terapie-cu-capra-vecinului-117440.html


O veste mare a insotit aderarea noastra la UE: avem de primit peste 30 miliarde euro in fonduri de dezvoltare si subventii agricole. Suma uriasa, “sub greutatea careia vom gafai” spuneau unii. O suma usor de inghitit, avand in vedere ca nu mai avem un PIB de 35 miliarde euro ca in 1999, ci unul de 145 miliarde euro, iar suma UE vine pe parcursul a 7 ani, adica la o medie anuala de 3% din PIB. Insa politicile de alocare a banilor pentru dezvoltare sunt NATIONALE, au fost elaborate de catre guvernantii nostri dragi, de birocratii nostri.

Dupa 2 ani de la aderare constatam ca procesul de lansare a fost lent, iar procesele de analiza a dosarelor depuse si de contractare sunt si mai lente. In ciuda fraudelor reale descoperite in trecut de DLAF / OLAF in UE, la noi exista functionari care refac un dosar de 5 ori din cauza unui EUROCENT diferenta. Dar acel eurocent va exista intotdeauna din adunarea “pe hartie” a doua sume vs. cea in Excel, avand in vedere ca se lucreaza cu sume in lei sau euro, iar cursul euro-leu e dat si de BNR si de BCE cu 4 ZECIMALE dupa virgula leului nou ! Si pentru acest plus-minus eurocent (si prin extrapolare imaginati-va si alte lucruri minore) antreprenorii pierd luni de zile, care tradus inseamna – dupa cum stim toti – « time is money » !

Totusi, cea mai grava situatie consta in diferenta enorma dintre proactivitatea sectorului privat – in special IMM din industrie – si pasivitatea autoritarilor publice, primarii sau alte institutii (APL). In 2008, spre exemplu, APL au cerut cu insistenta numai bani de asfalt (vorba reclamei – “prietenii stiu de ce”). Nu s-au depus mai deloc proiecte pentru sanatate publica, servicii sociale sau de urgenta, turism – conservarea patrimoniului cultural, parcuri industriale sau centre de afaceri. Si nici pe nou-lansatul si generosul “Poli Urbani de crestere”.

Nici pe POS Transport nu se misca mai nimic, CFR a depus un mic proiect de studiere a zgomotului ignorand miliardele necesare pentru a crestre viteza mocanitelor noastre, iar compania de autostrazi pare ca nu a auzit decat de scandalul cu Bechtel.

In antiteza, IMM au depus pe POS CCE “investitii mari” (de pana la 1,5 milioane euro nerambursabil) proiecte reprezentand de 20 de ori suma disponibila. Si multe din proiecte au fost descalificate prin abuzuri birocratice fara substanta juridica, iar multe din cele ramase vor sta la coada mult si bine, doar-doar se vor mai aloca bani in anii urmatori.

Abia pe “infrastructura IT&C – broadband” s-a mai miscat ceva din partea APL, si aici sectorul privat (viitorii operatori ai retelelor respective) impingand practic de la spate APL, care doar au semnat si stampilat proiecte facute de altii, carora le vor incredinta lucrarile ulterior. Un PPP (parteneriat public–privat) benefic, chiar daca incheiat tacit, ad-hoc. Poate chiar aceasta e “solutia-miracol” pentru a dinamiza sectorul public pe toate axele discutate, si anume aceea de a se accepta PPP in mod oficial cu anumite criterii si nu realizate “la mica intelegere”, parteneriate dupa modelul Resrselor Umane (DRU), unde firma de training poate aplica impreuna cu compania-beneficiar.

Unele dintre axe si masuri sunt din start prost concepute si dimensionate – ex. investitiile in spitale publice de numai 1 milion euro – insa exista destule bine facute si care dau acces tuturor. In cazul Turismului prin POR sau parcurilor industriale (tot POR), IMM au acces la o singura axa, in timp ce APL au acces si la cea pentru IMM (ba inca cu cota proprie mult redusa, de 2-5%, fata de 30-40% IMM), dar si la inca cate una limitata numai pentru ei (ex patrimoniu cultural pentru turism, respectiv decontaminare parcuri industriale vechi). Ghiciti cine conduce detasat la depunerea de proiecte ? IMM private, bineinteles. Observam ca APL nu depun proiecte, in timp ce privatii au depus peste fondurile alocate in majoritatea regiunilor. Fenomenul se repeta in cazul POS CCE – Energie regenerabila.

O explicatie: antreprenorii privati sunt proactivi, dar in primul rand sunt stimulati si de “albinele polenizatoare” ale acestui proces, care sunt Consultantii privati. APL nu au buget pentru asta si nu au prea auzit de consultanti decat in cazuri speciale, iar in multe situatii aceste firme sunt asa numitele “firme-sugativa”, “abonate”, create de grupuri care au un interes in a prelua ulterior constructia sau operarea obiectivului finantat.

Concluzia acestui articol se vrea un semnal de alarma : dincolo de lentoarea incredibila a functionarilor responsabili in atragerea de fonduri europene, lipsa unei REALOCARI de pe acum dinspre axele nesolicitate catre cele solicitate si cu mare concurenta va face ca “ svaiterul fondurilor “  din Romania sa inregistreze mari gauri pana la final. Iar daca in cazul branzeturilor gaurile nu pierd masa nutritionala, ci numai volum si apa, prin maturare, in cazul nostru se pierde si foarte multa substanta.

Asa cum in desenele animate, cand eram mici, credeam ca gaurile svazterului sunt create de devoratorul Mickey Mouse, asa si acum birocratii nostrii “de biblioteca” vor putea fi acuzati de pierderea a mai mult de jumatate din substanta si “greutatea” fondurilor UE daca nu se ia o decizie politica dura – dar responsabila – in favoarea sectorului privat si intru reducerea birocratiei inutile.

Radu Limpede

Initial Advisory

Co-Managing Partner

http://www.standard.ro/articol_82063/svaiterul_fondurilor_structurale.html


Leul romanesc – tare, moale sau suplu si corect pozitionat pe puterea lui ?

– leul e inca cu 30% mai puternic decat in ian. 2004, corectand de la +66% in vara lui 2007 ! –

Se vehiculeaza acum prin presa scenarii panicarde, se spune ca “leul a batut un nou record” in scaderea sa, prin faptul ca s-a spart cursul minim istoric din trecut, avem asadar 4,2127 lei pe euro astazi (9 ianuarie 2009) fata de 4,1438 pe 6 ianuarie 2004.


E adevarat ca primarul populist nou-ales al Capitalei vrea sa ne bage in Cartea Recordurilor inainte de a “ne baga” in normalitate si e adevarat ca avem cel mai lung carnat din lume si cel mai greu tort cu frisca din lume. Dar monedele nu se masoara si nu se cantaresc chiar asa !

Din ianuarie 2004 spre exemplu, pana acum – in ianuarie 2009, leul a crescut cu 1,66% (diferenta intre cele 2 recorduri negative ale cursului), insa in aceiasi 5 ani am acumulat o inflatie IPC de 45,1% pe leu (date INS). Scadem din ea inflatia de cca. 10,27% a euro in aceiasi ani (date BCE) si obtinem o diferenta (“diferential de inflatie”) de cca. 31-32% si ajustand 1,66% obtinem una reala de 29,5%. Cu cca. 30% asadar – cu atat e mai PUTERNIC LEUL azi, 9 ianuarie 2009, fata de ianuarie 2004.

E adevarat, economia Romaniai a inregistrat in toti acesti anu cresteri majore de productivitate si POATE suporta o asemenea intarire a leului, de cca. 5% anual, fara probleme. Intrebarea se pune insa: am fi putut suporta si intarirea de pe vremea cand leul era 3,1112 in vara lui 2007 (2 iulie) ? Sau pe media de 3,68 a lui 2008 ? Mai greu…. Pentru ca leul se intarise in mod real cu 66% in vara lui 2007 si cu 53% ca media a anului 2008 (dupa aceiasi algoritmi) !!! – ambele tinand cont si de inflatia celor doua monede, ca punct de referinta avand minimul din ianuarie 2004 !

Romania a inregistrat un boom economic de 9 ani finantat extern – si prin Investitii Straine Directe sau de portofoliu, dar si datorita banilor conationalilor ce muncesc in vest, bani ce s-au dus si in consum dar si in investiti de bunuri durabile familiale. Am avut recent, timp de 2 ani un deficit indeobste nesustenabil – aproape 14% din PIB si in 2007 si in 2008, numai balticii si Bulgaria stand mai periculos decat noi.


E timpul acum sa mentinem un an stabilitatea macroeconomica, incercand o crestere economica redusa in paralel cu CORECTAREA unui dezechilibru extern ce nu poate fi mentinut pe timp de criza financiara mondiala. Acesta este “pariul” pentru trecerea crizei si asta face BNR si speram ca si noul Guven isi va alinia politicile in acest scop.

Ce vreau sa spun prin acest scurt articol este ca nu trebuie sa fetisizam valoarea NOMINALA, absoluta a cursului leu-euro “record” si nu trebuie sa ne speriem de o corectie normala si – sa speram – benefica pentru economie pe termen mediu si lung.

Radu Limpede

Economist


Evaluatorii proiectelor de fonduri UE

– functionari publici, profesionisti privati in slujba Statului sau consultanti ratati ?

A aparut la noi o noua struto-camila, in buna traditie a lui Dimitrie Cantemir, din care rareori evadam spre originalitate sau normalitate.

E vorba de evaluatorii “independenti”, care nu sunt angajati ai Statului sau ai agentiilor ce se ocupa cu managementul si implementarea fondurilor UE, ci sunt specialisti privati platiti de acestea pentru serviciile lor. Acestia ar trebui sa ajute agentiile in evaluarea si selectarea proiectelor cele mai bune, care sunt bine concepute, scrise si care indeplinesc cel mai bine obiectivele fondurilor europene.

Faptul ca a gresi e uman, ca oamenii nu sunt perfecti, asadar nici procesul de evaluare a proiectelor depuse nu poate fi perfect sau lipsit de incidente, e un dat. Comunitatea de afaceri, consultantii, bancile si alti “stakeholderi” direct interesati nu asteapta lucruri ideale, ci lucruri decente si perfectibile.

Problema insa se iveste atunci cand se ajunge la abuzuri, la subiectivism grosolan si chiar la rea-vointa din partea acestor “specialisti independenti”. Cautand mai adanc in interiorul sintagmei descoperim “coada la pruna”: acesti oameni sunt prea rar specialisti si foarte rar independenti. Majoritatea lor provine chiar din consultanta. E clar ca un consultant care nu a rezistat pe piata si a apelat la aceasta “solutie de avarie” nu poate fi dintre cei mai buni. Daca vreunul indeplineste amblele roluri “in paralel” – de consultant pentru unii si de evaluator “independent” pentru Stat – atunci avem deja un conflict de interese si in functie de circumstante se poate ajunge la limita DNA-ului. Daca nu exista acest conflict de interese, ramane prima varianta, avem de-a face cu consultanti ‘faliti’ care si-au gasit un job de refugiu. Aici insa, ei au posibilitatea sa isi refuleze anumite nemultumiri mai vechi, indreptandu-si vechile frustrari impotriva celor ce au ramas in consultanta, sau chiar impotriva afaceristilor ce nu le-au recunoscut valoarea pe cand se aflau pe partea privata a baricadei.

In plus, si geografia (economica si culturala) a Romaniei ne poate juca feste. E usor si tentant pentru un evaluator “independent” dintr-un oras mic, in care de-abia trece trenul si nu exista nicio universitate, sa fie “rau” cu dosarele elaborate de catre consultanti din marile centre universitare. Si mai ales fata de “’miticii’ aia ingamfati din Bucuresti”. „…firme din Bucuresti care va iau atatia bani, domnilor (viitori) beneficiari… de ce nu apelati la noi?”. Nu am pus ghilimelele aiurea, am citat din gandirea acestor oameni. Pardon, rectific, acest ultim dialog a fost purtat chiar de catre personalul local al unei agentii care pana mai ieri se numea SAPARD (si cred vom dota cu microfon / reportofon clientii de acum incolo pentru a incepe o colaborare si cu DNA).

In finalul acestui pamflet (?) nereusit, vreau sa intreb managerii publici ai ACIS, MEF si tuturor ministerelor si agentiilor implicate: cand veti publica GRILELE de evaluare, cu transparenta si promptitudine, in asa fel incat mediul de afaceri, IMM si antreprenori, plus consultantii acestora, sa nu mai poata fi calcati in picioare de catre acei evaluatori (speram – o minoritate) fara pregatire adecvata, care au esuat recent intr-un domeniu asupra caruia dobandesc de acum putere de decizie?

Radu Limpede – Decembrie 2008